Joc de amintiri

Privesc usor,la fumul de tigara..totul e in ceata.Gandurile,sentimentele mele se "ard" la fel ca tigarea din care trag.Oare ce se intampla cu mine?Simt k totul din jurul meu se pierde..te simt atat de aproape,dar in acelasi timp.."departe".Simt k ma pierd si eu.Ma pierd in jocul de amintiri ce zboara prin mintea mea,ce`mi spun sa te caut acolo unde ne`am vazut odata..Vreau sa scriu ceva frumos,dar nu imi gasesc cuvintele.Totul pare atat de complicat de cand am plecat.Cand inchid ochii vad trenul cum pleaca,vad totul ca intr`un vechi film,alb negru,pentru ca fara tine viata mea nu este colorata.Am incercat sa culeg ce mi`a ramas:.:M`am uitat in locul unde trebuia sa fie inima mea:n`a mai ramas nimic,decat o zona goala si rece..:M`am uitat in mintea mea:zeci de amintiri,zeci de conversatii,zeci de cuvinte care imi rasuna in cap,zeci de melodii care imi aduc aminte de tine..:M`am uitat la mine:vad urmele saruturilor tale,parca tatuate,simt imbratisarea ta,simt caldura ce ma "alinta" cand eram "rece".Sunt atatea lucruri pe care as vrea sa ti le spun,dar totusi nu exista cuvinte pentru a descrie ce simt cand esti atat de departe de mine.Cred ca te`am iubit dinainte sa te cunosc.De fiecare data cand ma gandeam l momentul in care te voi intalni,ma scufundam intr`o stare euforica,intr`o stare care ma ducea departe, se vedea ca nu mai am nici o treaba cu pamantul.Cu tine fara sa vreau am ajuns deasupra norilor dar si sub limita normalului.Si poate asa a fost sa fie..Doar un inceput frumos si un final trist.Distanta tot a reusit sa ne desparta.Vreau sa nu mai plang,dar nu imi pot controla sentimentele..O sa fiu "amica ta" si tu o sa`mi spui cat de nefericit esti iti voi spune ca mi`a trecut,ca ma simt bine ..dar tu nu vei stii niciodata ca eu de fapt ...plang.Primavara va veni,tu ma vei uita..s`a dus si intalnirea noastra.Totul imi scapa din mana.Stiam ca asa va fi,totusi am continuat sa sper ca si tu ma iubesti la fel de mult cum te iubesc si eu..Suntem atat de diferiti si totusi ne asemanam in atatea privinte.Lucrurile cele mai frumoase incep fara sa le simtim,dar pleaca luand o parte din noi cu ele.Invata`ma cum pot fi mai buna..?As vrea pentru o zi,doar una,sa simti tot ce este in sufletul meu.Tot ce as vrea sa iti spun este "nu pleca" ,spune`mi ca vei sta pentru totdeauna, si inca o zi.minte`ma frumos,sunt un COPIL.Ia`ma asa!Am nevoie de timp ca sa fac lucrurile sa mearga asa cum trebuie.Eu si cu tine,ce se intampla?A inceput fara sa simt,NU vreau sa se "termine".Ridica`ma cand cad,coboara`ma cu picioarele pe pamant cand sunt cu capul in nori,iarta`ma cand spun cuvinte fara rost si inutile,iubeste`ma asa cum sunt si accepta`ma in ciuda lucrurilor care ne despart!Si daca nu vrei lasa`ma sa cad cu o durere nemasurabila pe pamant,pentru ca pana acum am fost in rai!

Viatza

izoltata intre cer si pamant.distanta e enorma..nu o poti atinge.doar priveste drama mea in fata infinitului.nu faci decat sa intensifici interiorizarea mea.cedez total in fata absolutului.nu stiu de ce.sunt o insiruire de cuvinte anapoda.sunt o insiruire de cuvinte scoase din context.sunt total aiurea,lipsita de sens,si faptul ca eu exist demonstreaza cu tarie ca lumea n-are sens.nu ma mai privi cu ochii astia,te rog.nu ma mai privi cu ura si dispret daca nu ma cunosti.nu ai nici un drept.pentru ca daca m-ai cunoaste,nu m-ai mai putea privi.drama mea launtrica si toate suferintele sunt exprimate in liniile fetei mele,in trupul meu,pe pielea mea..pete,cicatrici de dimensiuni mari,dungi nesfarsite de sange,tatuaje permanente batute prost,piele imbatranita si incredibil de sensibila,rani ce nu pot fi inchise,rauri de lacrimi ce nu pot fi oprite.n-ai suporta imaginea groteasca si tragica,n-ai mai indrazni sa ma privesti.atat de ironica si paradoxala e imaginea mea in armonia stupida,falsa si superficiala din lumea ta.eu ascund lumina.viata mi-a rupt aripile in timp ce zburam..si asta doare.m-a calcat si m-a apasat si m-a ingramadit intr-un colt.
iar tu fa cum vrei..continua.arunca zarurile si fa-ti jocul.toarna-mi otrava in iluzii,fa-ma sa sangerez,rupe tot ce a mai ramas intact in mine,intuneca-ma,rapeste-mi si ultima farama de speranta,ineaca-ma,inghite-ma si ascunde-ma in intuneric;nu lasa nici o raza de lumina sa ma atinga,atarna-ma in perfuzii,varsa in mine toate rezervele tale de negativitate si otrava.fa-ma sa ma prabusesc total.injecteaza-mi durere in vene,aduma-n agonie,aminteste-mi ce a fost frumos si spune-mi ca a fost o minciuna,ca sa doara si mai tare.lasa-ma sa fug pentru o secunda,da-mi drumul ca apoi sa ma prinzi iar,pana cand,epuizata si satula de tot,am sa cad.fa sa se rupa echilibrul dintre viata si moarte.fa sa ma descompun.nu exista paroxism mai adanc decat starea mea tragica.arunca-ma intr-un gol infinit.as vrea sa mor asa.pune capat tensiunii.pune capat agoniei.pune capat acestui eu pe care ai ajuns sa il urasti.pentru ca eu neg orice idee de perfectiune,armonie si sinceritate.m-am vazut prin tine,mi-am vazut imaginea filiforma,si-am sa ma tem mereu de mine.nu mai vreau sa-mi ingrop lacrimile in nisip la marginea marii.ma incredintez tie.ca sa ma dezintegrez din viata.pentru ca in acest moment nu cred in absolut nimic.sunt aruncata si suspendata in lume.prezentul e ca o otrava,trecutul e ca un cutit ce-mi taie venele usor,viermii ma rod pe dinauntru,ma consuma atat de mult,durerea e un ecou,il simt iar si iar,si iar..sangele se scurge si pana si el a ramas fara culoare.vreau sa ma faci sa ma risipesc in bucati.pierderea mea sa fie infinita.haosul asta e atat de acaparator.nu mai pot trai nici la inceputul,nici la sfarsitul acestei lumi.iar cale de mijloc nu exista.nu pot sa scap de vidul din mine,sunt prea ruinata.eu anunt pericolul iminent.pentru ca voi distrugeti totul.la fel cum fac si eu.dar eu imi asum partea mea de vina si dau inapoi partea mea din univers,pentru ca nu o merit si nu e a mea.
de ce ingerii trebuie sa moara?sa nu mai ramana nimic pur.de ce ceea ce te cladeste te si distruge?de ce aripile se sfarama cand mori?ca sa fie caderea infinit de dureroasa,prabusirea absoluta?convulsiile imi cutremura intreaga fiinta,si m-am saturat sa tot astept sfasitul.nu m-am nascut in gol,am cazut in el incetul cu incetul si de fiecare data brusc.ma zgudui ca intr-un infern.ma apropii de sfarsit,imi smulg perfuziile,sangele e peste tot..imaginea groteasca se amplifica..sunt impinsa de vointa asta oarba si involuntara,de fortele astea care ma trag,de impulsurile irationale,sunt rascolita si ucisa putin cate putin de tot ce a fost in trecut,pentru ca se leaga prea mult de prezent.
si caderea e infinita..nu se termina niciodata.

Azi

Azi,vantul bate in parcul nostru de langa liceu de arta.Azi,copacii plang cu frunzele ingalbenite de dorul meu,de regretul meu.Azi,banca imi pare mai mare si pentru prima oara ii vad manerul din partea de unde obisnuiai sa te asezi si nu stiu de ce,azi,sunt singura si umblu pe holurile liceului ca o bezmetica urmarita de fantomele unor amoruri demult apuseAzi,incerc sa ma ridic pentru prima oara din banca fara sa te urmaresc cu privirea pana la iesind in clasa.Azi,incerc sa urc scarile de la un etaj la altul fara sa-ti mai aud rasul.Azi,simt cum totul in jurul meu se prabuseste si cum nimeni nu este alaturi de mine sa ma scoata de sub daramaturi?????????Azi,ma gandesc ca maine va fi la fel....

imi amintesc rasaritul ala colorat ... surasu ala d copil ...sclipirea aia din ochii tai ...diminetile alea frumoase pline de zambete false care aratau lumii lucruri ce inspira doar admiratie. Universu' ala in kre credeam k existam doar noi doi ...dar care ascundea in intuneric o lume intreaga care astepta sfarsitul...sfarsitul lor,., sfarsitul nostru...totul se rezuma in "sfarsit". Universul nostru..doar al nostru...e facut scrum,.,scrumul ala din tzigarea de care am profitat prea mult...am fost zgarciti..asteptam sa se termine...si s-a terminat. Scriu cu mana ce gandesc cu sufletul shi mintea...credeam k stiu sa fac ce vreau...dar am cazut... nimeni nu imi intinde macar un deget ..doar soarta hipnotizata de trecut intinde o aripa neagra, o frantura de lemn elastic, un ajutor lipsit d sens. ceva imi spune ca cerul e la fel de aproape ca ieri ..dar eu nu pot vedea... durerea m-a orbit..inca mai sangerez, maracinii aia au patruns adanc...timpul inca isi mai bate joc d noi, de mine, de viatza...dar am stat shi m-am gandit ..daca se spune k viatza are rost...atunci de ce e asa curva?????

Eu

Sunt momente in viata in care trebuie sa te gandesti la tine, sa fii tu cel pus pe primul plan,cand sa-ti dai seama ca tu...esti prioritatea..si ca nimic nu trebuie sa-ti stea in calea indepliniri visurilor tale.. zic visele tale...pentru ca trebuie sa simti tu,sa`ti curga prin vene ceea ce te`ar motiva sa mergi mai departe ca s ajungi acolo unde tu vrei...unde tu iti doresti.. auzi sfaturi,indemnuri de la cei apropiati ..dar visul lor neindeplinit nu inseamna ca trebuie sa fie vazut in ochii tai ca viitor pentru tine... se stie ca viitorul sta umai in mainile tale si de aceea trebuie sa lupti pt satisfactia de apoi... dace parintii,prietenii,sunt neincrezatori in fortele tale demonstreaza-le ce poti face tu cu adevarat...pentru ce esti tu pe lumea asta..pentru ca visul tau odata realizat va reprezenta un fior in suflet,un zambet...si poate chiar o lacrima de fericire pe fata acelora care initial nu au crezut. In putere consta totul nu in puterea banului....ci in propria ta putere de a te afirma si de a arata ceea ce poti realiza prin propriile tale forte si prin propria ta ambitie..chit ca este necesar sa renunti la ceea ce pana acum te bucura.....incearca sa uit un timp de micile distractii care nu fac decat sa ti iroseasca energia pe care ti o poti folosi cu un alt scop, scoate calculatorul ala din priza,ca te-a uitat sa uiti de confruntari directe si de curaj...te-a facut sa-ti creezi propria ta lume virtuala... Lasa-l si pe baiatul "ala" intalnit pe "hi5" care ti se pare "super cool" pt ca nu asa o sa`ti intalnesti dragostea adevarata... Toate apar la timpul lor...si daca pentru tine nu a aparut inca nu-l cauta...poate chiar e langa tine si nu realizezi....incearca sa cauti sa te afirmi pe tine...si atunci cand o sa faci ceva pentru tine cu adevarat important abia atunci or sa te observe si ceilalti... Lupta..si invata sa renunti in favoarea lucrurilor cu adevarat importante,ca mai incolo sa realizezi ce inseamna de fapt implinire si fericire..

Lacrima

Cea mai ucigătoare otravă este lacrima pură.Fiecare sărut pe limba lui piere.Lacrima este testamentul unui îndrăgostit. Crucile nu sunt decât nişte pansamente pe faţa pământului .Orice despărţire este o bătălie pierdută pe frontul nevăzut al destinului. Te pierd printre ecouri rupte de cadenţă, diforme gânduri exorcizând tăcerea. Respiraţiile sunt repetiţii pentru ultima scenă în care-ţi vei da sufletul. Obişnuita să-mi strâng durerea în palme, îmi curge esenţa durerilor calme.Sinuciderea doar o cale întoarsă, un joc de copii în care dai cu zarul.