Thursday, February 21, 2008

Cicatrici


Intre mine si tine ai trasat un hotar. Stiu ce este dincolo de granita dar nu vreau sa privesc. Nu stiu cand sau cum a aparut si uneori nu stiu nici de ce. Banuiesc doar. Vrei sa te uit. Dar cum as putea sa te uit cand toate gandurile mele incep si se termina cu tine? Sufletul meu este brazdat de urme adanci lasate de privirea ta. Le port cu mine peste tot si uneori le pipai ca sa ma asigur ca sunt acolo. Asa te am mai aproape. Stii cand mi-ai lasat prima cicatrice? Atunci cand ti-am spus ca am nevoie de tine si tu ai izbucnit in ras. Cum putea fi atata cruzime intr-un hohot de ras? Au urmat altele, multe la numar, pe unele le-ai vindecat chiar tu, in altele ai turnat sare pentru ca stiai ca mie imi pasa. O particica din mine se revolta impotriva ta si ma indemna sa plec dar simteam ca mor putin si ma opream din drum.
Poate ca am vrut sa vad ceva acolo unde era un mare nimic si totusi am simtit cum privirea ta ma urmarea din umbra. As fi vrut sa fiu “umbra umbrei tale, as fi putut sa inventez cuvinte pe care doar tu le-ai fi inteles … dar … as fi putut sa te si mint asa cum am facut-o de multe ori. Tristetea din privirea ta ma alunga si ma chema inapoi si in felul asta pendulam intre un azi fara sfarsit si un maine fara sens.
Te-ai schimbat si rictusul din coltul gurii sta marturie. Nu-mi spune nimic pentru ca stiu ca viata s-a razbunat. Restul sunt detalii iar mie nu-mi plac detaliile.

Monday, February 18, 2008


Stau si ma uit la cer pe o mare de trandafiri rosi uscati…din care au mai ramas numai petalele si spinii…Ce durere constanta si placuta….Incerc sa ma ridic dar spinii intra in carnea mea din ce in ce mai adanc…ma sting incet...Lacrimi de durere se scurg pe obrazul meu palid.Si totusi vad un inger care plange…are aripile frante…e ranit…e pe moarte!E un inger de o asemenea frumusete cazut din gradinile raiului!Vad cum sufletul lui scapa printre lacrimile mici…e atat de ranit,de pierdut…pe moarte si plin de lacrimi!Sta pe o cruce din marmura…ma ridic…si incerc sa-l ajut…dar e prea tarziu!Soarta lui este sa moara intr-o balta de sange!Inainte ingerul se uita la mine…ii aud plansetul tacut!Ce fiinta atat de fragila si frumoasa!Il iau in brate…il sarut si il tin aproape de mine!Ii dau caldura mea si cuvinte pline de speranta…ii spun sa nu-i fie teama…iar el imi spune:moarte,tu esti iubirea mea scumpa,vino si da-mi imbratisarea ta calda,infasoara-ti bratele reci in jurul meu,tine-ma in brate ,saruta-ma pana mor…!Lasa-ma sa-ti simt atingerea cea rece…sa te simt,sa simt moartea pe carnea mea!Da-i drumul sufletului meu din agonia asta.Reda-mi libertatea,lasa-ma sa mor!

Wednesday, February 13, 2008

Mai stii...


Mai stii cum ma iubeai?Mai stii cum ma mangaiai?Mai stii cum frematam ?
Nu mai vad ..nu mai simt ..te caut ratacesc pe strazi pline nu te gasesc... Nu pot respira nu pot sa te vad si din nou iata-ma ratacind prin randuri scrise aiurea...nu e drept.
Vise?!Caut prin amintirile cu tine chipul tau si tu nu vezi lacrimile ce-mi curg pe obraz...ma simt ca o piesa stricata aruncata folosita.
Tu spui ce vreau eu sa aud nu-mi zici ce de fapt trebuie sa zici de ce? Crezi ca nu as suporta?Cat de putin ma cunosti!Poate chiar iti pasa daca nu vrei sa ma ranesti!Si totusi...
Vreau sa simt si prin cuvinte ca-ti pasa cuvinte rostite ori scrise care sa-mi mangaie sufletul cand tu nu esti vreau vantul sa-mi aduca sarutarile tale in noapte vreau sa incalzesti cu soarele aceasta iubire dar tu nu vezi...si ma arunci in noapte.
Nu pot nu vreau sa renunt vreau sa te tin strans langa sufletul meu mereu vei fi acolo tu nu vrei sa stii nu vrei sa simti.
Si va veni o vreme cand vei plange si tu vei plange ca oceanul in furtuna atunci vei stii vei simti durere adanc sadita in sufletul tau te vei trezi cu lacrimi pe obraz vei suspina vei astepta...
Imi lipsesti ...imi lipseste chipul tau sa te iubesc ... atat de mult si tu ... Ma sting incet ..cautarea asta a ta ma ucide si iata-ma din nou fugind de trecut vorbind cu vantul nu mai pot sa ma prefac nu mai pot sa ma mint te caut in umbra mea te caut in vis...
Sufletul tau e prea pustiu singur ratacind in desert gasesti ici-colo o oaza te bucuri de ea si pleci mai departe dar nu te-ntrebi ce lasi in urma ta?
Si din cauza ta nu mai pot sa simt ma mint ... Pot dar nu vreau sa renunt. Nu pot nu vreau asta sunt chiar daca nu pot fi cu tine ma bucur de clipele cand sunt cu tine de clipele in care ma gandesc la tine si te pastrez adanc in sufletul meu. E greu imi e atat de greu... O stii.