Nu ar mai trebui sa fim la fel de altfel precum suntem.nu am respirat niciodata,nu am ras niciodata si mai ales nu am iubit niciodata.poti tu sa-mi ceri sa zambesc sau sa fur un altfel de gand decat pe al meu?daca nu si daca tu crezi ca nu asta e firescul nostru atunci de ce imi ceri sa fiu altul sa vad altfel sa gandesc un alt gand decat al meu?ce are al meu,ce are al tau?de ce mereu al lor?am tras perdeaua mult mai mult decat atunci cand te asteptam si acum se pare ca nu te mai astept, ca nu te mai vreau,ca nu mai respir pentru a trai ca nu mai mor pentru a muri.si nici nu vreau sa te fac pe tine inferioara mie doar prin prisma unor fapte ce nu au logica,ce nu au nimic.haide sa ne amintim cum suntem noi in fata noastra.dar nu,hai sa ne pierdem in rostul derizoriu al ordinii noastre aleatorii
No comments:
Post a Comment