Ca sa nu fac un roman pe la Hubba continui aici :D
Sincer nu cred ca iubirea te prosteste ci ca asa ai fost mereu.exista euforia de inceput dar asta nu inseamna ca nu ii vad defectele [da,toata lumea are asa ceva] dar le accept pentru ca il iubesc[vorbim aici de anumite defecte..fiecare are anumite chestii care nu le accepta].
Se spune ca femeile cred ca pot schimba un barbat de aceea il accepta asa la inceput.Insa barbatii vor ca ele sa ramina asa cum sunt.Ciudat ,nu?Pentru ca dupa o vreme ele se schimba iar ei nu accepta sa fie schimbati.Astea sunt inceputurile naspa.
Cele care se respecta pe ele ca fiinte nu ar accepta sa fie lovite[chiar si verbal].Asta ar da dovada de prostie nicidecum de iertare.Ai ierta pe cineva pe care nu l-ai cunoaste si te-ar lovi?In mod sigur nu.Atunci cu ce e mai bun cineva pe care cunosti si face asa?Daca chiar nu ati putea trai cu asta pe constiinta,iertati-l dar si uitati ca exista.
Si cred ca iubirea exista dar nu e gasita prin acceptarea a orice ni se ofera.[legat de asta am gasit un articol aici]Si cand e reala poti suferi ...si asta sa fie reala la ambii dar atunci nu iti pare rau de nimic din ce ai facut.Pentru ca ai facut asta ca simteai .
No comments:
Post a Comment